rúptil

rúptil
rúptil adj. 2 g. 1. Que abre ou se fende por si só como o invólucro de certas sementes. 2.  [Linguagem poética] Quebradiço, frágil.

Dicionário da Língua Portuguesa . 2012.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • ruptil — ruptíl adj. m., pl. ruptíli; f. sg. ruptílă, pl. ruptíle Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  RUPTÍL, Ă adj. (despre fructe) care se rupe sau crapă cu uşurinţă. (< fr. ruptile …   Dicționar Român

  • ruptilidade — s. f. Estado ou qualidade de rúptil …   Dicionário da Língua Portuguesa

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”